Sufletul se frange.

Am ajuns iar aici, de unde am plecat, din nou dezamagita.

Am trecut printr-o perioada in care am fost fericita cu adevarat, am petrecut clipe frumoase, m-am schimbat, am invatat multe, bune, si rele ce ii drept, dar cea mai usturatoare lectie o primesc acum, am avut incredere, mi-am dat sufletul, si..si acum, nu regret, dar ma doare.

As vrea sa nu traiesc clipele astea, clipele de care mi-a fost cel mai frica toata viata, clipele in care, desi inima isi doreste ceva, ratiunea nu ma lasa, ratiunea sau orgoliul, care pot spune ca pentru prima data in viata, nu e orgoliu prostesc..nu e doar o copilarie.

Ceva in sufletul meu s-a rupt..s-a rupt si doare enorm de tare..as vrea sa dorm, nu pot, nici dormind nu scap de gandurile si indoielile care imi macina sufletul; as vrea sa uit, asta e si mai greu, pentru ca in fiecare particica din mine se afla ceva care imi aminteste de acea dezamagire, ma consider vinovata, dar nu cea mai vinovata..as fi facut orice, orice numai sa fi fost totul bine, iar in schimb am primit..nimic.

Plang, probabil, pentru prima data, nu ma feresc ca cei din jurul meu sa vada asta, imi dau seama ca nu este o rusine, orice om plange, si de multe ori, poate, este cea mai usoara cale pentru a spala sufletul, pentru a te descarca..dar ce faci cand vine cineva si iti spune:"ti-am spus eu!", ce te faci cand nu vrei decat sa iti spuna cineva ca e un cosmar..?!

As vrea sa am raspunsurile acestea, mi-ar fi putin mai usor.

E unul din momentele in care imi urasc slabiciunea, urasc ca nu pot pleca fara sa privesc in urma, fara sa imi pese, urasc ca nu pot uita, urasc ca sunt la mana unei persoane, probabil singura persoana care ar putea sa ma faca fericita in clipa asta, imi urasc inima, o urasc pentru ca nu intelege, nu intelege ca locul ei nu acolo..

Cum e sa spui :"Stop!", dar sa iti doresti altceva..cum e sa iei decizii pe care mai tarziu ajungi sa le urasti, sau chiar ajungi sa te urasti pe tine, pentru ca le-ai luat?!
E cel mai dureros lucru, si mai dureros e sa stii ca nu poti face nimic pentru a sterge trecutul, pentru a-ti sterge gandurile, amintirile, sentimentele.
Candva toti iti spuneau:'Ai grija, o sa regreti, stii bine ca nu ai dreptate!'..dar tu..tu o tineai p`a ta:"Stiu eu ce-i mai bine, stiu ca asa e mai bine!'..acum stai si plangi cu obrajii uscati, iti plange sufletul, ceea ce e mai dureros, decat sa plangi cu mii de lacrimi.
Mereu spui ca esti bine, exact atunci cand nu esti, exact atunci cand ai nevoie de o imbratisare si de multe zambete..
Poate ai vrea sa te intorci din drum, dar stii ca va fi la fel, ca vei gresi, ca vei lua decizii necugetate..impulsivitatea, nu iti va permite sa nu gresesti.
Desi ai sufletul rupt in mii de cioburi, mai ai o farama de speranta, te gandesti ca timpul vindeca tot, asa cum zice Bitza, si ca intr-o zi vei avea din nou acel zambet care iti lipseste atat de mult, zambetul ala din suflet, nu cel de fatada, care dureaza cateva ore, cu mare chin, iar cand intri in camera ta..trebuie sa treci peste masca afisata, si te napustesc gandurile..lacrimile..dorul de tot ce era candva..dorinta de a fi cum era.. dar te consoleaza doar un gand:"Macar unuia dintre noi ii e mult mai bine!"
Simti ca cedezi, ca durerea nu se limiteaza la a ramane in suflet, simti ca explodezi, te mai consoleaza doar melodia ce o ascultai cu atata drag cand erati 'unu` pentru altu`' desi iti aduce lacrimi, te amagesti cu gandul ca, poate, candva, va fi cum era..dar te trezesti din vis, si iti dai seama ca e doar o dorinta.

Hai salut!
N-am mai trecut pe aici de ceva vreme..mi-a cam pierit cheful de scris.
Dar, a venit primavara si trebuie sa postez si eu ceva.
Incep prin a spune: La multi ani, mami! si tuturor femeilor din lumea asta mica:*.
Acum, trecem de la un subiect la altul: Romanii au talent!, este emisiunea mea preferata, pentru ca eu chiar am incredere in talentul romanilor.
Dar, sa fim cinstiti, multi se duc acolo si devin penibili..
Vrei sa pari amuzant, bine-bine, dar gandeste-te ca ai trecut de mult de prima tinerete..iar dansul din buric e cam `indraznet`..si nepotii tai te vor renega:">.
Whateva`..mie imi place emisiunea si spre sa castige Adrian Tutu :x.
Altceva..ce-ar mai fi de zis..aaa da, RObotzii..sunt extra-mega-ultra-superbi.
Imi inveselesc saptamana :x.
Cam atat am avut de zis.
Bye-bye. :* .

DEZACTIVAT !!
Nu m-a lasat inima sa il sterg iar, dar il puteti considera dezactivat :) .

Razna.

Razna.
Da, o iau razna, simt ca blogul meu, nu mai este al meu..
De ce?
Nu ma mai reprezinta..
Dupa cum ati observat..este o mare diferenta intre vechiul blog si acesta..si anume, in cel vechi aveam postari despre viata mea, despre ceea ce mi se intampla, despre prietenii mei, iar in acesta, postarile predominante sunt despre viata, in general..si nu stiu de ce, dar nu ma atrage sa scriu asa cum ma atragea cel vechi, deci, voi renunta, si..voi posta din nou cum postam inainte, de cate ori simteam nevoia si despre ce aveam eu prin capsorul asta, iar cui nu-i place..asta e.. gaseste in coltul din dreapta marele X si click stanga.
Aceasta..avea sa fie introducerea postarii de astazi, caci cuprinsul va fi diferit.
Cuprinsul..nici nu-l prea cunosc..inca.
Imi voi lasa ideile sa curga..
Am luat vacanta, straniu, dar eu una nu ma bucur, bine-bine, doar un pic, pentru ca voi avea mai mult timp pentru somn, dar..tot mai mult imi placea sa merg la scoala, motivele..diverse xD.
S-a incheiat un semestru, un semestru care a trecut repede, asta o spun acum, caci in timpul tezelor, alta era parerea mea.
Dar, totusi, timpul trece repede, mai ieri ma prezentam colegilor, iar acum au trecut 5 luni de cand ne cunoastem, ba chiar ne-am si certat..si totusi..am trecut peste.
Ehe, multe s-au schimbat de pe 13 septembrie pana astazi, chiar si gusturile mele in materie de muzica.
Dar, asta e alta poveste.
Dupa cum vedeti, in mintea mea este un amalgan de idei..iar eu habar n-am pe ce sa ma axez..dar, aici cred ca deja intervine caracterul oscilator al celor din zodia balantei, pentru ca eu raman balanta, indiferent de studiile 'marilor savanti'.
De fapt, nu ma pot imagina in postura de fecioara, oh Gush, eu-mama?!..No way.!
Acum, cred sa imi iau zborul de pe blog, m-am plictisit, si am chef de o cioco` fierbinteee.
So, bye-bye.

Aaa, era sa uit, poza iti este dedicata tie, Ana N., pentru ca desi ne mai certam, si tipam ca nebunele, te iubesc, ti-ai facut loc in inima mea :* .
Hai pa >:P !

Parinti care uita sa fie parinti.

Traim intr-o societate ce pune accentul pe vorbele si parerile celorlalti..
Adeseori parintii ignora dorintele copiilor doar pentru a evita ca 'lumea sa ii barfeasca'.
Dar oare nu sunt mai importante telurile acelui copil si visele sale, decat vorbele unui om ce nu are nici o legatura cu tine?
La intrebarea aceasta nu imi pot raspunde eu, nu sunt parinte, dar stiu sigur ca atunci cand voi fi imi voi asculta copilul, si voi face tot ce tine de mine pentru a-l calauzi in viata, dar mai ales il voi sprijini..ii voi fi alaturi si ii voi sterge lacrimile atunci cand ii va fi greu..acestea sunt niste lucruri atat de usoare, nu presupun eforturi deosebite, dar sunt foarte importate, si multe parinti uita de ele..uita de acea imbratisare de noapte buna, de acel sarut parintesc si mai ales de acel brat pe care copilul se poate sprijini.
In opinia mea, societatea este cea care ii face asa pe majoritatea dintre parinti.

Te iubesc, draga mea !!

Postarea aceasta este despre Ea, pentru Ea.

Ea este cel mai neobisnuit amestec de sentimente: veselie, melancolie, nebunie, bunatate, sensibilitate, indiferenta, putere, credinta si multe altele..trebuie doar sa fii acolo, la momentul potrivit.

Ea este cel mai special om din toti cei pe care ii cunosc..poate chiar amalganul de sentimente o face atat de speciala, sau poate simtul umorului iesit din comun..dar nu conteaza detaliile acestea, important e ca ea e Cristina..fata care prin felul ei de a fi te face sa uiti de probleme intr-o secunda, te face sa o iubesti.

Sunt sigura ca toti cei care o cunosc cu adevarat o iubesc, asa cum ti-am mai spus, draga mea: pe tine te iubeste toata lumea, pe bune:x.

Vreau sa stii ca mereu iti voi fi alaturi, orice ar fi.
TE IUBESC, DRAGA MEA <3>

Si spulberi vise parca ai fi Demiurg.

Ai simtit vreodata ca nu mai poti?

Ca nu mai faci fata?

Ca e prea greu?

Ei, cam asta simt si eu acum, a fost o saptamana grea pentru mine, si speram sa nu ajung aici, sa spun aceste cuvinte, dar se aduna putin cate putin si cedezi..

Simt ca am obosit, atat fizic cat si psihic, s-au acumulat atatea sentimente vinovate pentru lacrimile sarate ce imi mai scalda obrajii cateodata.

Sunt atatea intrebari pe care mi le pun, dar in acelasi timp ma tem de raspuns.

Atatea dorinte, ce nu s-au implinit, atatea sperante spulberate.

Si mi-as dori sa pun doar o intrebare:Cu ce drept imi spulberi visele?

Si sigur raspunsul va fi cel de care ma tem, asa ca pastreaza-l pentru tine.

Acum, pe fundal ruleaza Vescan-Suflet de campion, o melodie care ma intarea de obicei..dar acum nu mai tine 'vrajeala'..acum cred ca imi trebuie doua zile de somn si trei emisiuni "In puii mei"..dar cum dracu' sa dormi cand stii ca maine te duci la scoala si ai info`..:-j.

Eh, sa traim cu speranta ca va veni vacanta, iar luna martie ma va gasi la alt profil, cu alti profi si cu o stare de spirit ceva mai buna.

Si iata ca a venit si prima postare din 2011, care a pornit la cea mai teribila stare posibila.

Bye-bye.